La Palatul Parlamentului din București a avut loc lansarea numărului din octombrie al revistei „Antropologie urbană” dedicată Azerbaidjanului

A avut loc lansarea numărului din octombrie al revistei „Antropologie urbană” dedicat regiunii Caucaz (Azerbaidjan și Georgia), co-organizat de Universitatea din București, Muzeul Municipiului București și Ambasada Republicii Azerbaidjan în România în Sala Comisiei de Învăţământ a Palatului Parlamentului Bucureşti.

Articole științifice despre țara noastră publicate în jurnal, analizând moștenirea noastră culturală din diferite aspecte (costume naționale ale Azerbaidjanului, arhitectura din Baku, particularitățile etnice ale poporului Azerbaidjan, obiceiurile și tradițiile sărbătorii Novruz, cultura ceaiului etc.), au fost scrise de personalul academic al Universității de Limbi Străine din Azerbaidjan, al Universității de Inginerie din Baku și al Academiei Naționale de Științe din Azerbaidjan. Jurnalul cuprinde și fotografii cu Baku și diferite regiuni ale țării noastre, realizate de Cătălin Constantin, profesor al Facultății de Limbi străine din cadrul Universității din București.

Tema principală a conferinței a fost „Cronicile Drumului Mătăsii: Rolul Azerbaidjanului în dezvoltarea producției și comerțului de mătase”.

Printre invitații conferinței s-au numărat Mirela Furtuna, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților a Parlamentului României, Dan Iancu, șef de departament la Ministerul Afacerilor Externe al României și fost ambasador al României în Azerbaidjan, și Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București.

În discursul său, C. Constantin a remarcat eforturile comune ale autorilor din Azerbaidjan, Georgia și România în pregătirea revistei și a vorbit despre perspectivele cooperării viitoare în studiul culturii, istoriei și tradițiilor acestor țări.

În discursul său, M. Furtuna a vorbit despre rolul regiunii Caucaz ca poartă de intrare în Europa și a subliniat importanța evaluării contribuției relațiilor economice, politice și culturale reciproce la dezvoltarea regiunilor noastre. În acest context, ea a apreciat inițiativa și a considerat cultura drept unul dintre principalii factori de apropiere a popoarelor.

D. Iancu a afirmat că exemplele istorice de arhitectură ale orașelor azere reflectă istoria și cultura unică a poporului azer. El și-a exprimat recunoștința lui C. Constantin pentru munca depusă în cercetarea acestor monumente și includerea lor în numărul din octombrie al revistei, realizând astfel o colecție de articole științifice despre antropologia arhitecturală a Caucazului de Sud, care va fi folosită în viitor. D. Iancu a remarcat asemănările culturale dintre popoarele azer și român, subliniind că aceste trăsături se reflectă în bucătăria națională, țesutul covoarelor și arhitectură.

A. Majuru, care a ținut discursul, a povestit istoria înființării revistei și și-a exprimat recunoștința tuturor celor care au contribuit la crearea revistei, care este publicată de două ori pe an în ultimii 10 ani. Exprimându-și satisfacția că revista continuă să-și extindă obiectivele an de an, directorul muzeului și-a exprimat încrederea că aceste inițiative vor fi sustenabile.

Ambasadorul Gudsi Osmanov și-a exprimat recunoștința deosebită creatorilor revistei pentru inițiativă și și-a exprimat încrederea că articolele publicate în reviste vor contribui la o mai bună recunoaștere a Azerbaidjanului în România. Vorbind despre relațiile dintre Azerbaidjan și România, diplomatul a subliniat importanța dezvoltării cooperării dintre țările noastre în toate sferele. Atingând tema evenimentului, ambasadorul a menționat că România, care s-a alăturat inițiativei Marelui Lider Heydar Aliyev de a reface istoricul Drum al Mătăsii în anii 90, și-a arătat sprijinul tuturor proiectelor internaționale și regionale propuse de Azerbaidjan în ultimii 30 de ani. Diplomatul a descris Azerbaidjanul, Georgia și România ca fiind o parte importantă a rutei globale care se întinde de la Est la Vest.

Șeful Departamentului de Studii Regionale al Universității de Limbi din Azerbaidjan, Sevdagul Aliyeva, și decanul Facultății de Educație 2, Salman Nuriyev, au vorbit la eveniment. Ei au vorbit despre istoria culturii mătăsii în Azerbaidjan, relațiile comerciale și economice dintre națiuni și țări de-a lungul Drumului Mătăsii, precum și despre proiectul Centura Economică a Drumului Mătăsii care este implementat astăzi.

La eveniment au participat și oficialii Ambasadei Georgiei în România.

Evenimentul a continuat cu o expoziție dedicată progresului Azerbaidjanului, precum și o recepție organizată de Ambasada Republicii Azerbaidjan în România.